Este genul de restaurant in care dupa ce arunci o prima privine nu vrei sa ramai. Este mic si simplu. Mese si scaune simple, cateva tablouri vechi pe pereti ce surprind viata locala. Bucataria comunica cu sala de mese print-o dechizatura dreptunghiulara in perete. Din cand in cand poti sa tragi cu ochiul sa vezi bucatarul la lucru. In fine, am intrat.
Suntem condusi la masa noastra si primim meniurile. Meniul are doua pagini, cateva aperitive, feluri principale si deserturi. Nu poti sa iti compui mancarea din mai multe preparate. Felul cum vorbeste si se comporta chelnerul este asemanator cu al unui majordom englez nu foarte sobru, apare cand trebuie si spune ce trebuie. Dupa ce am survolat meniul cateva minute am ales hotarat Dirty Bird. Numele si felul cum arata preparatul te duce cu gandul la o pasare prinsa fara scapare intr-o maree de petrol. Respingător ai zice, dar nu e chiar asa, mai este si gustul. Un picior de rata peste orez facut in stil cajun, totul captiv intr-un sos negru care leaga totul in cinstea gustului.
Daca vreodata ajungi prin New Orleans clar nu trebuie sa ratezi Louisiana Bistro.