Mergi prin deșert spre Mexic. În urma ta se înalță un nor de praf. În drepta ai o pungă plină cu bani și la brâu un pistol. Pe degetul mic de la mâna dreptă ți se scurge o picătură de sânge, tigara este pe jumătate fumată dar nu iți pasă de nimic. Liniștea deșertului este întreruptă doar de huruitul motoului și de acest Hip-Hop latino straniu.
Gravity
Pământul văzut din spațiu nu a fost niciodată mai spectaculos, in rest nimic.
Rush
Un film antrenant si captivant despre rivalitatea dusă la extrem dintre doi piloți de Formula 1.
"Rush out to see it."
Before Midnight
Sfârșitul poveștii de dragoste începută în Before Sunrise și continuată în Before Sunset. La fel de bun ca primele două.
This Is the End
O comedie de groază bolnavă.
Ridick
Un film plictisitor și previzibil care nu strălucește la nici un capitol.
Alegem otrăvirea cu cianuri în schimbul creerii unor locuri de munca într-o zona defavorizata.
Tot nu avem bani de autostrăzi.
Spitalele noastre arată așa.
Încă reformăm învățământul.
Marian Vanghelie este încă cel mai tare primar care este și saltimbancul Radu Mazare veșnicul primar al Constanței defilează costumat în sultan.
Tot felul de oportuniști sub paravanul unor ONG-uri sug bani de la UE și se fac că au grija de câinii fără stăpân că oricum nu îi verifică nimeni.
O haită înfometată de câini atacă și omoară un copil de 4 ani lăsat nesupravegheat de bunica lui într-un parc din centrul Bucureștiului. Bunica copilului își plânge durerea într-o emisiune TV numită Happy Hour.
Conduc spre o plajă pe un drum îngust și întortocheat. Din când în când opresc să admir țărmul și apa care se lovește de stânci arse de soarele puternic. Continui drumul și observ casele parca rupte din munte înconjurate de aceeași arbuști mici și îndesați. Toate respecta discret același stil arhitectonic. Fără arbuștii mici, verzi și îndesați ar fi perfect camuflate. Satele sunt mici și rare iar când trec prin vreunul mă rog să nu întâlnesc o alta mașină. Pentru oamenii locului parca timpul se scurge mai încet, nimeni nu se grăbește, nimeni nu se agită. Totul aici este furat muntelui, locurile de parcare, drumul de acces către casa, pana și culoare în care sunt vopsiți pereții.
Plajele sunt fabuloase, lungi și foarte late majoritatea, înconjurate de stânci înalte cu apa limpede turcoaz albastră verde. În anumite perioade ale zilei iți este greu să iți dai seama unde începe cerul și se termina apa. Cele mai spectaculoase nu sunt ușor accesibile. Trebuie să cobori trepte sau să urci și să cobori pe cărări înguste prăfuite printre copaci peste vreun deal. Efortul este răsplătit din plin când zărești priveliștea de deasupra.
Într-un decor simplu și pitoresc înconjurat de multa verdeața mă bucur de o mâncare tradițională. Berea rece și muzica locala întregesc tabloul unei după-amiezi perfecte.
Pe marginea piscinei tolănit într-un șezlong ostenit după o zi de înot mă bucur de berea mea Mythos și mă gândesc că mâine trebuie să părăsesc această foarte frumoasă insulă grecească Lefkada.
Acum două săptămâni eram la judecătoria Craiova să depun o contestație împotriva unui proces verbal de circulație. Aer vechi, lumină puțina, deja regretam ca o să mai vin pe acolo. Așteptam să îmi vina rândul, într-o ordine la mica înțelegere. Erai acolo când am venit, intri înaintea mea. Vine unu și ne strica ordinea dându-se drept însoțitorul unei bătrânici pe care am lăsat-o în fața ca niște buni samariteni ce suntem. Îi sar toți în cap și îl scot afara. Eu chiar nu îi înțeleg pe ăștia de prefera sa își ia șuturi în fund și înjurături pentru 10 minute de așteptat în plus.
Plec spre camera 7 să depun și cererea pentru certificatul de grefă. Numele nu spune totul asa ca o să dau o definiție pe care să o înțeleagă tot omul. Este dovada legala ca ai depus contestația, necesară la poliție.
La camera 7 pe ușă era o coală de hârtie A4 pe care scria ÎNCHIS. Ce era închis? Tot biroul, doar ușa. Aveam o întrebare și mai multe răspunsuri. Cer ajutor unui jandarm care trecea pe acolo.
- E închis domnu, veniți mâine.
Coșmar să vin și maine. Nu ma las înfrânt asa ușor de sistem și ma duc să întreb la prima camera care avea ușa deschisa. Acolo un domn amabil îmi zice:
- Intrați pe ușa vecina, mergeți puțin și faceți stânga.
Acolo era alt birou care se ocupa cu altceva și care comunica cu camera 7 printr-o ușa. În ușa de legătura era o masa înconjurata de teancuri de dosare și la ea o domnișoara care primea și cereri de eliberare certificate de grefă.
A doua oara când m-am dus să ridic certificatul de grefa, ca nu se fac în aceeași zi, m-am dus direct la ținta.
Before Sunrise (1995) O poveste de dragoste foarte simpla si realista. Scenariu foarte bun si actori pe masura.
Before Sunset (2004) O continuare a povestii de dragoate din Before Sunrise. Se ridica la nivelul primului film.
I Give It a Year (2013) Umor englezesc de calitate, usor digerabil.
The Grammar of Happiness (2012) Un misionar se duce sa crestineze un trib izolat din Amazon si sfarseste prin a fi el convertit la alt stil de viata.
Hansel & Gretel: Witch Hunters (2013) Super efecte, vrajitoare si cam atat.
Acum o luna, cred, am fost sa vad Jack si Uriasii ("Jack the Giant Slayer" titlul original). Film 3D cu uriasi, promitea. In filmul asta pe langa uriasi si Jack!!! mai este si o printesa. Printesa asta se saturase de viata plictisitoare de la curtea tatalui ei si cauta aventura, bineinteles. Si il gaseste pe Jack!!!. Aproape toate replicile ei din momentul ala contin Jack!!! in ele: - Jack!!! Salveaza-ma! - Atentie! Jack!!! - Jack!!! - Jack!!! - Jack!!! Jack!!! fara sfarsit repetat pe acelasi ton. Pana la urma saracul Jack!!! o salveaza doar ca sa taca din gura, cred.
Acum doua zile am fost la Oblivion. Un film decent, scenariu bun, cateva clisee hollywoodiene digerabile. Spre sfarsitul filmului cand actiunea capata o tenta mai dramatica incep sa aud din nou Jack!!! Jack!!! acelasi ton, aceeasi voce. Din fericire, aici cantitatea de Jack!!! a fost in limite normale, dupa cum ziceam, un film decent.Cine a vazut filmul Titanic isi aduce aminte de scenele de la final: Jack!!! Jack!!! Jack!!! si de la atata Jack!!! saracul Jack!!! isi da drumul in ocean.
Acum astept cu mare interes sa vad Jack!!! Reacher :))
Intr-o dimineata pe la jumatatea lui februarie eram in masina cu frate meu oprit la semafor, mai aveam putin si ajungeam la serviciu. Se face verde, pun masina in miscare, si imediat cel din fata mea franeaza brusc, franez si eu, dupa care aud o bufnitura usoara. Din nefericire pentru mine masina din spatele meu nu a apucat sa franeze la timp lovidu-mi usor masina.
Din instinct m-am dat jos imediat sa vad pagubele. Avarii minime, doar bara spate rupta. Masina care ma lovise era condusa de o doamna care parea sa aiba in jur de 50 de ani, imbracata elegant, finuta. I-am spus doamnei ca trebuie sa mutam masinile in alta parte, sa nu incurcam traficul la semafor. Am eliberat intersectia si am oprit masinile un pic mai incolo pe sensul celalalt. Doamna era foarte afectata de incidentul rutier si nu mai reusea sa deschida usa la masina, a inceput sa se scuze ca nu a fost atenta, ca se grabea etc. I-am spus:
- Calmati-va ca suntem baieti finuti si politicosi.
S-a calmat, usa s-a deschis, dupa care a scos telefonul si si-a sunat sotul.
- Pisoi in sus
- Pisoi in jos
- Vino repede Pisoi etc.
Se grabea la serviciu doamna si voia sa lase restul procedurilor in seama lui Pisoi, bineinteles.
Dupa 15 min vine Pisoi, un badaran invaluit intr-un nor de fum de tigara. Incepe sa spuna ca el nu ia asupra lui accidentul.
- Fata! Esti nebuna!!!
- Nu se poate!!!
- Se prind astia etc.
Se supara doamna si imi zice sa mergem la asigurari sa incheiem intelegerea amiabila. Pisoi dupa noi. In parcarea de la asigurari Pisoi se mai domoleste si accepta sacrificiul. Doamna schimba tonul si din nou incepe sa il alinte de parca nu se intamplase nimic.
- Pisoi in sus
- Pisoi in jos etc.
Raman cu Pisoi. Intram la asigurari, centrul de constatari daune Carpatica. Inauntru, un aer asa, de anii 80, ii pria foarte bine lui Pisoi. Incepem sa completam foile iar la un moment dat vad numele sotului badaran, il chema Pisoi nu mai stiu cum. Numele omului de familie era Pisoi.
